1_Sublocotenent_Ecaterina-Teodoroiu

Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu (imagine din Arhiva M.M.N.)

Împlinirea, în 2014, a 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial a fost marcată în lume prin manifestări variate, nelipsite fiind în acest context şi apariţiile editoriale. Printre acestea semnalăm lucrarea Women Heroes of World War I (“Eroinele Primului Război Mondial”), semnată de Kathryn J. Atwood şi editată de  Chicago Review Press.

2

Prima copertă a lucrării Women Heroes of World War I, de Kathryn J. Atwood, editată de  Chicago Review Press, 2014. Se remarcă portretul Ecaterinei Teodoroiu (jos, ultima din dreapta)

Cartea este de interes pentru noi, românii, prin faptul că actele de eroism ale Ecaterinei Teodoroiu, căzută la datorie la 21 august/3 septembrie 1917, la Muncelu (Vrancea), au ajuns astfel a fi cunoscute şi peste hotare. Autoarea volumului, fiind cucerită de vitejia tinerei românce, a dorit nespus să o includă printre cele 16 portrete de eroine ale Primului Război Mondial. Mai mult, chipul ei a fost ales pentru a complini desingn-ul copertei (imagine preluată din Valeria Bălescu, Copila Zâmbitoare, din “Observatorul Militar” nr. 36/10-16 septembrie 2002, provenită iniţial din Arhiva Muzeului Militar Naţional).

Women Heroes of World War I este o carte elegantă şi lucrată cu meticulozitate. Din cuprinsul său răzbate curajul prin care femeile, din orice parte a lumii, “au înţeles să-şi slujească patria” în timpul marii conflagraţii mondiale de la începutul secolului XX, uneori cu preţul vieţii, “chiar dacă aceasta se petrecea într-o vreme când ţările lor nu le dăduseră nici măcar dreptul la vot”.

Pe parcursul a patru capitole, Kathryn J. Atwood face o prezentare sintetică celor 16 eroine ale sale. Într-un spaţiu bine definit, autoarea reuşeşte să le creioneze minunat personalitatea şi esenţa acţiunii lor.

Astfel, primul capitol este destinat femeilor-eroi din rezistenţă şi celor ce-au desfăşurat acţiuni de spionaj. Se regăsesc aici nume precum: Edith Cavell, Louiz Thuliez, Emilienne Moreau, Gabrielle Petit, Marthe Cnockaert şi Louise de Bettingnies.  

Al doilea capitol îl rezervă femeilor care au acţionat în serviciul medical, cum sunt: Elsie Inglis, Olive King, Helena Gleichen, Shirley Millard.

În cel de-al treilea capitol, al “Soldaţilor”, este inclusă şi eroina româncă, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, alături de englezoaica Flora Sandes şi rusoaicele Maria Bochkareva (conducătoare a “Batalionului Morţii al Femeilor”) şi Maria Yurlova (încadrată formaţiunilor de cazaci).

Capitolul final, cel al “Jurnaliştilor”, cuprinde portretul lui Mary Roberts Rinechart şi al Madeleinei Zabriskie Doty.

În afara prezentării eroinelor menţionate, de apreciat sunt şi explicaţiile suplimentare, pe care autoarea a găsit de cuviinţă să le insereze în lucrare, printr-o prezentare grafică distinctă. În acest fel, cititorul mai puţin avizat îşi poate clarifica contextul istoric în care o eroină sau alta a acţionat.

De pildă, în spaţiul dedicat Ecaterinei Teodoroiu (170-179), Kathryn J. Atwood a considerat necesară o scurtă prezentare a situaţiei României la începutul primului război mondial, punctând inclusiv perioada de neutralitate (pag. 173). Reorientarea ţării către Antanta o face apoi printr-o trimitere la regina Maria (pag. 178), pe care o prezintă ca factor important de decizie, având în vedere înrudirea sa cu casele domnitoare din Anglia (ca nepoată a reginei Victoria) şi Rusia. Nu este neglijat nici rolul pe care regina României l-a avut pe front, la îngrijirea soldaţilor, dar şi însemnătatea prezenţei sale la Paris, la Conferinţa Păcii. În acest context este evidenţiată presiunea pe care Regina Maria a făcut-o asupra liderilor Aliaţilor, pentru recunoaşterea unirii teritoriilor româneşti, deoarece aceştia “îşi pierduseră interesul de a onora înţelegerea încheiată cu România, înainte de a intra în război”.

La lansarea lucrării, Kathryn J. Atwood şi-a exprimat speranţa că, prin redarea celor 16 portrete de eroine, va reuşi “să ofere adolescentelor modele pozitive”, prin care să înţeleagă că “oameni obișnuiți au devenit extraordinari, pentru că au făcut alegeri dificile, dar curajoase”.

Women Heroes of World War I s-a bucurat în America de aprecieri favorabile. Printre cei care s-au exprimat în această privinţă fiind:

— Elizabeth Wein, autor premiat pentru Cod Name Verity, a spus: “această carte este un mijloc ideal atât pentru cercetare cât şi pentru lectura de agrement. Claritatea este caracteristica stralucitoarea a superbelor istorii ale femeilor lui Kathryn Atwood, care se adresează tinerilor cititori. […] această colecţie de biografii […] formează împreună o istorie coerentă a Primului Război Mondial, privită dintr-un alt unghi de vedere, de prea mult timp neglijat”;

—   Peter Doyle, autor (The First World War in 100 Objects) şi istoric militar, pe istoria Primului Război Mondial, a apreciat: “Alături de semenele lor, care trudeau pe frontul de acasă, acele femei au servit cu vitejie excepţională pe linia întâi: de la medici inovatori la soldaţi neînduplecaţi, de la spioni la jurnalişti întreprinzători. Studiul fascinant al lui Kathryn Atwood ne ajută la regândirea percepţiilor noastre asupra femeilor din Marele Război”;

— Tammy Proctor, Universitatea de Stat din Utah, autor al Female Intelligence: Women and Espionage in the First World War, s-a exprimat astfel: “Atwood surprinde o gamă largă de experienţe, traversând mai multe ţări în acest excelent volum”;

— William A. Hoisimgton Jr., profesor emerit de istorie modernă europeană la ​Universitatea Illinois, din Cicago, consemna despre cartea lui Kathryn J. Atwood: “Incitantă, bine scrisă şi rapid de parcurs, Women Heroes of World War I va interesa, educa și inspira tinerii adulți interesaţi de Marele Război. În general o recomand pentru cabinetele școlare şi biblioteci”;

— Lucy Moore, curator-proiect pe Primul Război Mondial, la Muzeul Leeds, a apreciat: “Scrierea lui Atwood aduce vivacitate […]. Puterea şi independenţa minţii și sufletului lor pot oferi oamenilor de azi credinţa că orice este posibil” ş.a.

Semnatara rândurilor de faţă, furnizându-i doamnei Kathryn J. Atwood materialul imagistic şi informativ despre Ecaterina Teodoroiu, am avut surpriza de a-mi fi acordat un exemplar din lucrare şi de a-mi vedea consemnată modesta contribuţie.

*

“Ecaterina Teodoroiu is another woman whose story could not have been included here without translation assistance, so I am grateful in this regard to Valeria Balescu, curator of the National Military Museum in Bucharest, Romania, who cheerfully provided me with photos and Romanian-language material, which was then translated beautifully into English by Neriah Cruceru” (pp. 216).

Traducere: “Ecaterina Teodoroiu este o altă femeie a cărei poveste nu ar fi putut fi inclusă aici fără un sprjin de traducere, așa că eu sunt recunoscătoare în acest sens Valeriei Bălescu, muzeograf la Muzeul Militar Național din București, România, care cu bucurie mi-a oferit fotografii și material în limba română, tradus frumos apoi în limba engleză de către Neriah Cruceru” (pag. 216).

*

Pentru această atenţie îmi exprim şi pe această cale gratitudinea faţă de doamna Kathryn J. Atwood, dar şi faţă de doamna Mary Kravenas, director de marketing la Chicago Review Press, care, practic, s-a îngrijit din partea editorului să intru în posesia lucrării.

Fiind astfel unica beneficiară din România a Eroinelor Primului Război Mondial, m-am gândit că este de interes semnalarea apariţiei acestei lucrări, cu mărturisirea unei datorii împlinite. Oferindu-mi-se posibilitatea de a face cunoscută povestea Ecaterinei Teodoroiu şi peste hotare, în acest caz în rândul cititorilor de limbă engleză, consider că i-am putut venera şi în acest fel memoria, acum, la 97 de ani de când Eroina de la Jiu a făcut jertfa supremă pentru ţară.

Dacă străinătatea nu a uitat-o şi o onorează astfel pe Ecaterina Teodoroiu, se pare că noi, românii, prinşi în cotidianul grijilor existenţiale, deseori îi neglijăm memoria. Se poate observa acest fapt chiar pe locurile sale natale. De pildă, casa sa memorială de la Târgul Jiu, deşi protejată prin lege, este actualmente asfixiată de comerţul stradal şi de noile acareturi din preajmă. Dar şi îngrijirea şi consolidarea acestei case lasă de dorit. Dacă la prima vedere pare că în această privinţă este totul sub control, privită pe latura din dos, concluzia este alta.

Să fie de vină, oare, criza economică sau motivele trebuie căutate în altă parte?

 

Foto:

3

Sarcofagul Ecaterinei Teodoroiu, sculptat de Miliţa Petraşcu (Tg. Jiu, 6 august 2014)

4

Scrisoarea de însoţire a cărţii ce mi-a fost adresată, de Ed. Chicago Review Press, 23 iulie 2014

5

Perete lateral al Casei Memoriale Ecaterina Teodoroiu (spate), total neîngrijit (Tg. Jiu, 6 august 2014)

6

Înscrisul străzii şi Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu fără vizibilitatea prevăzută de lege (Tg. Jiu, 6 august 2014)

                                                          Valeria BĂLESCU

                                            (isldvaleria_balescu@yahoo.com)