Căpitan aviator Tudor Sc. Greceanu

foto 2

Data şi locul naşterii: 13 mai 1917, Bucureşti.

Data şi locul morţii: 29 decembrie 1994, Bucureşti.

Locul înhumării: Cimitirul Bellu, Bucureşti.

Studii: Liceul Internat, Iaşi (1928-1936); Şcoala Pregătitoare de Ofiţeri Cotroceni, Bucureşti (01.09.1936-01.09.1939); avansat sublocotenent aviator; brevetat pilot militar la 29 iunie 1939, Brevet nr. 1203; brevetat observator din avion la 25 septembrie 1939; Brevet nr. 1203; Şcoala de perfecţionare Aviaţie, Buzău – 1940; brevetat pilot de război (vânătoare) – Ordin de zi 120/1940.

În 1940, la terminarea şcolii de perfecţionare, a fost singurul între colegii săi care a obţinut şapte brevete. În afară de brevetul de pilot, pe care îl obţinuse în şcoala militară, a obţinut brevetul de pilot de vânătoare, brevetul de instructor de zbor, brevetul de pilot de bimotoare, brevetul de înaltă acrobaţie, brevetul de zbor de noapte, brevetul de zbor fără vizibilitate.

Mai târziu, în cursul războiului, a obţinut şi brevetul şi insigna de pilot german, de pilot italian şi de pilot american.

Grade militare: sublocotenent aviator, 01.09.1939; locotenent aviator, 24. 01. 1942; căpitan aviator, 01. 10. 1944; locotenent-comandor, 1967.

Activitate militară: pilot de vânătoare în cadrul Flotilei 1 vânătoare, 1940-1941; pilot de război (vânătoare) în campania pentru eliberarea Basarabiei şi cucerirea Odesei (22 iunie 1941-15 octombrie 1941); pilot de război (vânătoare) în campaniile anilor 1942-1944 pe frontul de Est; fapte de eroism deosebite pe frontul de la Stalingrad (evacuarea Grupului 7 vânătoare de pe aerodromul Karpovka, noiembrie 1942); As al aviaţiei de vânătoare pe frontul de Est, 16 victorii în lupte aeriene, peste 160 de misiuni de război, decorat cu cel mai înalt ordin militar românesc – Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a; pilot de război (vânătoare) pe frontul de Vest (23 august 1944-12 mai 1945); comandantul Escadrilei 47 vânătoare, Corpul 1 Aerian Român (peste 120 de misiuni pe frontul din Transilvania, Ungaria şi cehoslovacia); scos din cadrele active ale armatei în baza legii pentru cadrele disponibile din 2 septembrie 1947.

Deţinut politic: arestat la 4 aprilie 1949 pe motivul de a fi corespondat cu elemente duşmănoase din Vest; condamnat la 10 ani închisoare, după recurs, 8 ani; detenţie la Canal, Aiud, Mina Cavnic şi în alte închisori; încercare de evadare de la închisoarea de la Aiud (20 decembrie 1952); condamnat la moarte, cu comutarea pedepsei la muncă silnică pe viaţă; amnistiat în 1964. Perioada detenţiei a durat din 1949 până în 1964, aproape 16 ani.

Activitate după detenţie: Funcţionar la Institutul pentru Documentare tehnică, Bucureşti; Uzinele Steaua Roşie, Bucureşti; Institutul de Arhitectură (Catedra de rezistenţa materialelor) – Bucureşti, de unde s-a pensionat. Spirit tehnic inventiv, a obţinut mai multe brevete pentru invenţii la Oficiul de Stat pentru Invenţii – Bucureşti, între care: difuzor de radio – cutie de rezonanţă (1966); mecanism de ceasornic cu mişcare uniformă şi silenţioasă (1966). După decembrie 1989 este membru al Asociaţiei Foştilor deţinuţi Politici, precum şi al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, cu toate drepturile. După o lungă suferinţă, având un picior amputat, se stinge din viaţă pe pat de spital, la vârsta de 77 de ani, la 29 decembrie 1994.

Decoraţii:  Ordinul militar “Mihai Viteazul”, clasa a III-a. Înalt decret regal nr. 3266 din 20 decembrie 1943; Ordinul “Steaua României” de Război, cu panglică de “Virtutea Militară”; Ordinul “Virtutea Aeronautică” de Război, cu spade, în gradele de Cavaler, Ofiţer; Ordinul “Crucea de Aur” a Virtuţii Aeronautice de Război, cu spade şi două barete; Ordinul militar german “Crucea de Fier”, clasa a II-a; Ordinul militar sovietic “Pobeda”, de Război.

Tudor

Lucrări publicate: “Drumul celor puţini. Amintirile unui pilot de vânătoare ieşit din încercuirea de la Stalingrad”, sub îngrijirea Marthei Greceanu, prefaţă de Neagu Djuvara, Editura Vremea, Bucureşti, 2000; ediţia a doua, 2005; “Comuniştii n-au mai avut nevoie de un zburător ca mine”, în “Memoria”, nr. 23, 1998.

 

Fişă biografică întocmită de comandor (ret.) prof. dr. Aurel Pentelescu.