Monumentul generalului Cernat 

Cu ajutorul lui Dumnezeu şi al oamenilor de suflet ai comunei mele natale Vârlezi, din judeţul Covurlui (azi parte a judeţului Galaţi), am inaugurat monumentul generalului ALEXANDRU CERNAT (comandantul armatei române de operaţii din Războiul de independenţă 1877-1878). Este rezultatul unei preocupări  şi al unor griji de trei ani.

La evenimentul din 9 Mai 2015, în mijlocul cetăţenilor comunei Vârlezi, urmaşi ai eroilor din 1877-1878, s-au aflat generalul Mihai Radu, doctorul Dobrovici Nicolae Bacalbaşa, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi; senatorul Gheorghe Saghian; colonelul (r) Marcel Cristea; colonelul Valentin Tănase, directorul Institutului de Arte Plastice al  Armatei; Ştefan Patriche, primarul comunei Vârlezi; Costel Gafton, primarul comunei Smulţi; Laurenţiu Viorel Gîdei, primarul oraşului Tg. Bujor;  reprezentantul prefecturii Galati; Cristian Căldăraru, directorul muzeului judeţean Galaţi; Marius Nitrof, consilier al direcţiei de cultură a judeţului, col.(ret) ing.Valerian Paraschivan şi cpt.(r) ing. Constantin SAMOILA, din partea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala judeţeană Galaţi; prof. PATRICHI, directoarea şcolii comunale Vârlezi; profesor Victoria Giurgiu, directoarea muzeului din oraşul Tg. Bujor. O formaţie militară din Galaţi a asigurat ritualul de gardă şi onor, precum şi fondul sonor pentru asemenea evenimente, căruia i s-au alăturat corul copiilor din şcoala comunei şi un sobor de preoţi pentru slujba de sfinţire a monumentului.

Ne facem o simplă datorie să amintim aici numele celor care s-au angajat material şi spiritual în acest gest de cinstire a memoriei unuia din eroii de rezonanţă ai românilor au fost prezenţi la evenimentul de dezvelire a monumentului ridicat în curtea şcolii comunei Vârlezi, şi anume: Gl.bg.(ret.) Mihai Radu – coordonatorul colectivului; col.(r) Marcel Cristea – pentru problemele judeţene; primarul Ştefan Patriche – pentru problemele comunale; artistul plastic col. Valentin Tănase – autorul bustului şi al tabloului generalului Alexandru Cernat.

Alexandru Cernat s-a născut la 17 ianuarie 1834 la Galaţi, fiind ultimul fiu al lui Eustaţiu Cernat (originar din Vârlezi, judeţul Covurlui) şi al Teodosiei, fiica protopopului Gheorghe Avram, din Galaţi. A urmat cariera militară, ajungând la cele mai înalte demnităţi militare: şef al Statului Major General şi ministru de război. A contribuit la opera de reorganizare a oştirii şi a sistemului naţional de apărare a ţării între anii 1879-1890, incluzând, între altele, trecerea armatei la cadrul de pace (1879), elaborarea şi aplicarea Legii asupra organizării comandamentelor militare (1882), a Legii asupra administraţiei militare, adoptarea Legii asupra serviciului de stat major (1883) şi a Regulamentului asupra serviciului de stat major.

La 2 aprilie 1877, în preajma declanşării Războiului de Independenţă, a fost numit ministru de război. În Ordinul de zi, dat cu ocazia numirii sale, generalul Cernat arăta: „Activitatea şi energia sunt mai necesare astăzi decât oricând, spre a se putea da o mai mare impulsie şi mai repede dezvoltare instrucţiei şi formării soldatului nostru, insuflându-i acea disciplină adevărat militară, care face pe om a merge cu abnegaţie până la sacrificiul vieţii sale.”

La insistenţele sale, în ziua de 6 aprilie 1877 a fost decretată mobilizarea armatei, trecându-se la pregătirea acesteia pentru război, concomitent cu acoperirea frontierei de sud a ţării şi respingerea atacurilor otomane la nord de Dunăre, acţiuni începute la 26 aprilie când „tunul românesc a bubuit la Calafat, nu însă cum bubuie de peste 200 de ani, numai la parade, ci şi ca să arate străinilor care ne încalcă drepturile, (…), că nu permitem aceasta fără a protesta şi în scris şi cu tunul”.

Iar „protestul” armatei române, sub comanda generalului Cernat, a fost semnalul ieşirii de sub dominaţia otomană, permiţându-i ministrului de externe al acelei vremi, Mihail Kogălniceanu, să declare Independenţa.

  Generalul Alexandru Cernat a decedat la 8 decembrie 1894, la Nisa, fiind înmormântat în cimitirul Bellu-Bucureşti.

General de brigadă(ret) prof.dr.ing. Mihai RADU